Poate ai observat că un coleg lipsește, nu mai răspunde, pare foarte schimbat sau spune lucruri care te neliniștesc. Nu știi dacă exagerezi și nici cum să întrebi fără să-l pui într-o situație incomodă. Uneori, teama de a spune ceva nepotrivit ne face să nu spunem nimic. O conversație imperfectă și sinceră este, de regulă, mai utilă decât tăcerea atentă.
Pornește de la ce ai observat
Evită diagnosticul și formulele generale. „Cred că ai depresie” poate închide conversația. „Am observat că nu ai mai venit la cursuri și că pari foarte retras. M-am gândit la tine. Cum ești?” lasă loc pentru răspuns și arată de ce întrebi.
Alege un moment cu suficientă intimitate și timp. Nu transforma discuția într-un interogatoriu și nu te grăbi să demonstrezi că există soluții. Programele de prim ajutor în sănătate mintală au efecte favorabile asupra cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor de sprijin, iar ideea centrală este simplă: recunoști, te apropii, asculți și încurajezi accesul la ajutor potrivit (Hadlaczky et al., 2014).
Dacă te temi că s-ar putea gândi la sinucidere, întreabă direct
Poți spune: „Te-ai gândit că nu mai vrei să trăiești?” sau „Te-ai gândit să-ți faci rău?”. Întrebarea nu introduce ideea și nu crește riscul. O revizuire sistematică și meta-analiză nu a găsit dovezi că întrebarea despre comportamente suicidare și autovătămare produce efecte nocive (Polihronis et al., 2022).
Dacă răspunsul este da, rămâi calm și continuă: există un plan? are acces la mijloace? intenționează să facă ceva curând? Nu trebuie să realizezi o evaluare clinică completă. Încerci să înțelegi dacă este nevoie de acțiune imediată.
Ascultă fără să micșorezi experiența
Fraze precum „gândește pozitiv”, „și alții trec prin asta” sau „dar ai atâtea motive să fii bine” sunt spuse cu intenții bune, însă pot transmite că persoana ar trebui să-și corecteze repede starea. Mai util este: „îmi pare rău că duci asta”, „mulțumesc că mi-ai spus”, „nu trebuie să rezolvăm tot acum”.
Nu încerca să devii terapeutul colegului. Rolul tău este să ajuți la următorul pas: să îi oferi datele unui serviciu, să stați împreună cât scrie un mesaj, să mergeți la un cabinet sau să contactați o persoană de încredere. În rândul studenților, încurajarea socială și o bună înțelegere a problemelor de sănătate mintală facilitează solicitarea ajutorului, în timp ce stigma, autosuficiența și lipsa informațiilor o pot împiedica (Lui et al., 2024).
Limitele nu sunt abandon
Poți fi alături de cineva fără să fii disponibil permanent. Spune concret ce poți face: „pot rămâne cu tine în seara asta și mâine te însoțesc la evaluare”, nu „sună-mă oricând, orice s-ar întâmpla” dacă nu poți susține asta. Implică și alte persoane potrivite. O rețea este mai sigură decât un singur coleg epuizat și speriat.
După o conversație grea, este normal să rămâi tulburat. Vorbește cu un specialist sau cu o persoană matură de încredere, fără să răspândești detalii inutile. A cere sprijin pentru tine nu înseamnă că îl trădezi pe celălalt.
Referințe
- Hadlaczky, G., Hökby, S., Mkrtchian, A., Carli, V., & Wasserman, D. (2014). Mental Health First Aid is an effective public health intervention for improving knowledge, attitudes, and behaviour: A meta-analysis. International Review of Psychiatry, 26(4), 467–475. https://doi.org/10.3109/09540261.2014.924910
- Lui, J. C., Sagar-Ouriaghli, I., & Brown, J. S. L. (2024). Barriers and facilitators to help-seeking for common mental disorders among university students: A systematic review. Journal of American College Health, 72(8), 2605–2613. https://doi.org/10.1080/07448481.2022.2119859
- Polihronis, C., Cloutier, P., Kaur, J., Skinner, R., & Cappelli, M. (2022). What’s the harm in asking? A systematic review and meta-analysis on the risks of asking about suicide-related behaviors and self-harm with quality appraisal. Archives of Suicide Research, 26(2), 325–347. https://doi.org/10.1080/13811118.2020.1793857