Poate ai așteptat mult facultatea. Poate ai crezut că, odată ajuns aici, lucrurile se vor așeza: vei studia ce îți place, îți vei găsi oamenii și vei deveni versiunea mai sigură a ta. Apoi vin primele săptămâni și descoperi că libertatea are și o parte mai puțin fotografiată. Nimeni nu îți spune exact cum să-ți organizezi ziua, grupurile par deja formate, iar ceea ce te făcea „elevul bun” nu mai garantează că te simți competent.

O tranziție conține și pierderi

Începutul facultății nu adaugă doar lucruri noi. Poate însemna pierderea structurii cunoscute, a locului pe care îl aveai într-un grup, a proximității familiei, a profesorilor care știau cine ești și a criteriilor clare după care îți evaluai performanța. Chiar și schimbările dorite pot produce stres. Un studiu longitudinal clasic a observat o creștere a dificultăților psihologice după tranziția la universitate, mai pronunțată în rândul studenților care resimțeau dorul de casă (Fisher & Hood, 1987).

Nu trebuie să regreți alegerea pentru ca adaptarea să doară. Poți fi recunoscător că ai ajuns aici și, simultan, să te simți dezorientat. Cele două experiențe nu se anulează.

De ce competența pare să fi dispărut

Într-un mediu nou, comparația se schimbă. Dacă înainte erai printre cei mai buni, acum e posibil să fii într-o sală plină de oameni care au avut aceeași poziție în școlile lor. Volumul de lectură este mai mare, feedbackul mai rar, iar cerințele pot fi ambigue. Asta nu dovedește că ai ajuns din greșeală la facultate. Înseamnă că vechile metode și vechile repere trebuie recalibrate.

Sănătatea mintală din primul an nu urmează un singur traseu. Într-un studiu cu studenți urmăriți de la intrarea în universitate până la sfârșitul anului, sentimentul de conectare cu universitatea a fost asociat cu o probabilitate mai mică de apariție sau persistență a simptomelor semnificative de anxietate și depresie (Adams et al., 2021). Apartenența nu este un detaliu decorativ. Este una dintre resursele adaptării.

Nu trebuie să găsești imediat „grupul tău”

Primele interacțiuni pot părea superficiale, iar rețelele sociale creează impresia că ceilalți au reușit deja să-și construiască o viață completă. Relațiile reale se formează însă mai ales prin repetare: aceeași persoană lângă care te așezi, aceeași pauză, același seminar, o întrebare concretă după curs. Nu ai nevoie de o prietenie profundă în prima săptămână. Ai nevoie de suficiente întâlniri mici încât familiaritatea să poată crește.

Revizuirile cercetărilor despre sănătatea mintală a studenților arată că rețelele sociale suportive, pregătirea pentru schimbările aduse de universitate și participarea la activități academice și de timp liber sunt asociate cu o stare psihologică mai bună (Campbell et al., 2022).

Câteva ancore pentru primele luni

  • Păstrează două sau trei repere stabile în săptămână: o oră aproximativ constantă de trezire, o masă, o activitate fizică sau o întâlnire.
  • Caută informații concrete despre cum se învață și cum se evaluează la fiecare curs. Nu presupune că trebuie să ghicești singur regulile.
  • Fă o invitație mică și specifică: „mergi la cafea după seminar?” este mai ușor decât „ar trebui să ieșim cândva”.
  • Nu interpreta o notă slabă ca verdict asupra locului tău la facultate. Folosește-o ca informație despre metodă, cerință și sprijinul de care ai nevoie.
  • Păstrează legătura cu oamenii de acasă fără ca aceasta să fie singura ta formă de siguranță.

Când adaptarea are nevoie de sprijin

Este firesc să existe zile în care te simți singur, obosit sau nesigur. Merită să ceri ajutor când starea persistă, îți este greu să mergi la cursuri, nu mai poți dormi ori mânca în mod obișnuit, te retragi aproape complet, consumul de alcool sau alte substanțe crește sau apar gânduri că nu mai poți continua.

Adaptarea nu este un examen secret pe care ceilalți l-au trecut deja. Este un proces. Uneori ai nevoie de timp. Alteori ai nevoie de un om care să te ajute să pui ordine în ceea ce trăiești.

Primul an nu trebuie să fie „cea mai frumoasă perioadă” ca să devină o etapă bună. Îi poți da timp să capete formă.

Referințe

  • Adams, K. L., Saunders, K. E., Keown-Stoneman, C. D. G., & Duffy, A. C. (2021). Mental health trajectories in undergraduate students over the first year of university: A longitudinal cohort study. BMJ Open, 11(12), Article e047393. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2020-047393
  • Campbell, F., Blank, L., Cantrell, A., Baxter, S., Blackmore, C., Dixon, J., & Goyder, E. (2022). Factors that influence mental health of university and college students in the UK: A systematic review. BMC Public Health, 22, Article 1778. https://doi.org/10.1186/s12889-022-13943-x
  • Fisher, S., & Hood, B. (1987). The stress of the transition to university: A longitudinal study of psychological disturbance, absent-mindedness and vulnerability to homesickness. British Journal of Psychology, 78(4), 425–441. https://doi.org/10.1111/j.2044-8295.1987.tb02260.x
Înapoi la resurseCere sprijin